Acasa Magravs Aplicatii GANS Gans-uri NIVEL AVANSAT

Gans-uri NIVEL AVANSAT

Proceduri simple pentru producerea Gans-urilor de Neutron, Tritiu (H3), Deuteriu (H2) și Hidrogen (H).

Așa cum cunoaștem din Modelul Keshe al „Ordinii Universale a Creării Materiilor”, Plasma Fundamentală Inițială este considerată a fi similară construcției Neutronului. Pe de altă parte, descompunerea Plasmei Fundamentale Initiale conduce la divizarea conținutului acestuia în cele două componente ale unui atom: protonul și electronul. Sunt eliberate totodată câmpuri magnetice plasmatice reziduale, care se pot manifesta sub formă de lumină sau energie. Protonul și electronul pot forma Atomul Fundamental Initial (care este atomul de Hidrogen). Odată cu adăugarea la atomul de Hidrogen a unui neutron este obținut apoi atomul de Deuteriu (notat D sau H2), iar prin adăugarea a doi neutroni este obținut atomul de Tritiu (notat T sau H3), așa cum este ilustrat mai jos. Aceștia sunt cunoscuți ca cei doi izotopi ai Hidrogenului.

Majoritatea plasmelor din Univers sunt compuse din aceeași colecție de forțe Magravs care sunt specifice Plasmei Fundamentale Inițiale. Plasma liberă a Neutronului conține întreg spectrul universal plasmatic. Tocmai de aceea, utilizarea Neutronului este elementul fundamental în crearea pe cale plasmatică a oricărui material, pentru obținerea de energie și pentru multe alte aplicații ale tehnologiei plasmatice. Obținerea Neutronului este facilitată de interacțiunile plasmatice create de Hidrogen, Deuteriu și a Tritiu, care în această viziune, constituie cărămizi de bază în tehnologia plasmatică. Tocmai de aceea, ne-am propus să prezentăm din punct de verdere practic modalități accesibile de obținere a acestor elemente.

Procedeul de obținere a GaNS-ului de tritiu (H3)

GaNS-ul de tritiu este un GaNS cu o mare putere magnetică. El este un gans de bază pentru sistemele de zbor și pentru sistemele energetice. În starea sa din fizicalitate, tritiul este un izotop al hidrogenului, cu masa atomică 3, care conține conține doi neutroni și un proton. În starea de GaNS, tritiul este o structură plasmatică, care se comportă cu totul diferit și nu prezintă nici un fel de radioactivitate, chiar dacă denumirea sa ne poate induce în eroare. Ceea ce vom obține prin metoda de realizare a GaNS-ului de tritiu va manifesta în interacțiunile plasmatice doar proprietățile structurale ale atomului de tritiu. Chiar dacă formula sa plasmatică este H3, aceasta semnifică doar masa plasmatică a acestei structuri unitare. GaNS-ul de Tritiu are un foarte puternic caracter plasmatic magnetic și este utilizat în tehnologia Keshe pentru zborurile spațiale.

GaNS-ul de tritiu, de deuteriu sau de hidrogen pot fi integrate în sisteme de procesare plasmatică a diferitelor afecțiuni, cu o eficiență foarte mare. Nu vom utiliza însă aceste GaNS-uri niciodată în astfel de aplicații de sănătate dacă nu cunoaștem foarte bine modalitatea de operare plasmatică asupra organismului.

Obținerea GaNS-ului de tritiu implică utilizarea unui reactor standard de GaNS de CO2 proaspăt pornit (asamblat), format dintr-o placă ce cupru nano-învelită și o placă de zinc, conectate prin intermediul unui led. Este necesar ca vasul acestui reactor să fie ceva mai mare și să aibă pereții din sticlă. Putem de pildă utiliza vas de sticlă de formă paralelipipedică sau un acvariu cu pereții foarte bine lipiți cu un adeziv special, fără conținut de carbon. Este bine ca pereții interiori ai acestui vas din sticlă să fie nano-înveliți în prealabil prin metoda cunoscută, cu sodă caustică fierbinte. Distanța dintre plăcile din reactorul de CO2 este de aproximativ 12-14 cm. În interiorul acestui reactor, la o distanță de minim 4 cm deasupra suprafaței soluției din reactor, deasupra nivelului plăcilor metalice, se montează un vas de sticlă descoperit, pe care îl umplem cu GaNS de CH3. Putem în acest scop să montăm niște agățători din plastic (sau cel mai bine, niște baghete din sticlă) de pereții interiori ai cutiei. Vasul nu trebuie să vină în contact cu apa din reactor! Este necesar ca acest vas interior să fie poziționat deasupra nivelului plăcilor metalice, pentru ca interacțiunile plasmatice dintre cele două plăci să nu afecteze direct procesele din vasul de sticlă suspendat. Acest vas de sticlă este necesar să aibă deschiderea cât mai largă, astfel încât lichidul din el să fie expus pe o suprafață cât mai mare. El nu trebuie să se afle între cele două plăci metalice, ci va fi poziționat deasupra nivelului acestora. Este necesar ca vasul reactorului de CO2 să fie ceva mai înalt, ca să putem monta vasul de sticlă în interiorul lui.

Se poate utiliza în locul acestui vas un pahar cu o cupă largă (de genul paharelor de șampanie), care să se sprijine pe fundul reactorului. Cupa paharului trebuie să ajungă deasupra nivelului plăcilor metalice.

Închidem apoi ermetic partea superioară a reactorului de GaNS, izolând foarte bine spațiul din reactor de aerul din atmosferă (putem de pildă să utilizăm un adeziv special, care nu conține carbon). Sârma de conexiune dintre plăcile metalice va rămâne în interiorul acestui spațiu închis.

După aproximativ 10-12 zile, în vasul de sticlă din partea superioară a reactorului vom obține un lichid cu o culoare albastru ciel sau galben, care este GaNS-ul de tritiu.

Între plăcile de cupru nano-învelit și de zinc se formează un câmp plasmatic al carbonului care va absorbi ca un magnet câmpul carbonului din GaNS-ul de CH3 din vasul de sticlă de la suprafață. Lichidul din vasul suspendat va manifesta caracteristicile câmpului plasmatic al tritiului H3, formând GaNS-ul de tritiu. Această procedură, prin care este extrasă pe cale plasmatică o componentă din structura unei plasme poartă numele de reducție plasmatică. Ea este posibilă tocmai datorită proprietăților speciale ale materialelor GaNS, care sunt de fapt o condensare, o manifestare în fizicalitate a plasmei.

Acesta este și motivul pentru care nu vom utiliza vase de plastic sau de polipropilenă sau adezivi cu conținut de carbon în construcția reactorului de GaNS de tritiu. Plasticul conține în formula sa carbon și hidrogen (formula chimică a polipropilenei este (C3H6)n ). Acestea pot interfera, alimentând procesele plasmatice care vor avea loc în reactor. Dacă vom utiliza o cutie din plastic (polipropilenă), cum se utilizează în mod obișnuit la reactoarele de GaNS, câmpul reactorului de GaNS de CO2 va tinde să extragă carbonul C din pereții de plastic ai reactorului, după ce va epuiza carbonul din aer. Aceasta va întârzia foarte mult procesul de obținere a GaNS-ului de tritiu. De asemenea, odată cu extragerea carbonului din adezivul utilizat putem avea surpriza să constatăm o degradare rapidă a lipiturilor utilizate la construcția reactorului.

Este necesar să menționăm că GaNS-ul de CH3 nu se va transforma în totalitate. O mică parte din el va rămâne în vasul din partea superioară a reactorului, în amestec cu GaNS-ul de tritiu.

Atenție! GaNS-ul se păstrează în vase de sticlă închise ermetic. Cele mai bune vase accesibile comercial sunt vasele de sticlă cu capac de sticlă cu garnitură de cauciuc.

Plasma asociată GaNS-ul de tritiu are o putere plasmatică magnetică mult mai mare decât în cazul GaNS-ului de CH3 și o rază de acțiune extraordinar de mare.

Reactor pentru obținerea GaNS-ului de tritiu

O procedură prin care putem amplifica procesele de reducție este aceea de a utiliza o sursă de curent continuu între placa de cupru nano-învelită și placa de zinc.

Procedeul de obținere a GaNS-ului de deuteriu (H2)

Deuteriul este un izotop al hidrogenului care conține un neutron și un proton și are masa atomică 2. GaNS-ul de deuteriu este considerat a fi „cărămida de bază” în tehnologia Keshe pentru zborurile spațiale.

În univers putem găsi pretutindeni pachete de câmpuri magnetico-gravitaționale cu energia egală cu a protonului, neutronului și electronului, care pot fi capturate pentru a produce deuteriu. De aceea, el este considerat „combustibilul viitorului”. În anumite condiții, GaNS-ul de deuteriu poate forma prin uscare cristale de diamant (prin cuplarea a 6 atomi de deuteriu).

Acest GaNS are un caracter neutru, putând juca un rol fie magnetic, fie gravitațional, în funcție de sistemul în care este integrat. GaNS-ul de deuteriu corect realizat trebuie să reacționeze la apropierea unui magnet de vasul în care este depozitat. El trebuie să interacționeze fizic cu magnetul, deoarece are ca materie primă GaNS-ul de CH3 ce este realizat cu ajutorul unei plăci din fier zincat. De aceea considerăm că acest GaNS este realizat în condiția plasmatică a elementului fier (sau într-o altă exprimare, se află „în puterea plasmatică a fierului” și va dobândi anumite proprietăți plasmatice ale acestuia). GaNS-ul de deuteriu are culoarea neagră sau culoarea galbenă.

Nu vom utiliza GaNS de deuteriu în aplicațiile medicale dacă nu cunoaștem foarte bine modalitatea de operare plasmatică asupra organismului.

O primă metodă pentru obținerea GaNS-ului de deuteriu constă în utilizarea unui reactor de CH3. În interiorul său, deasupra apei din vas vom introduce, în mod similar ca la procedura de obținere a GaNS-ului de tritiu, un vas de sticlă cu GaNS de CH3, descoperit. Închidem ermetic reactorul. Procesele plasmatice din reactorul de CH3 formează un sui-generis „magnet” atât pentru elementul carbon C, cât și pentru elementul hidrogen H. De aceea, din structura plasmatică a GaNS-ul de CH3 din vasul mai mic situat în partea superioară a reactorului va fi extras atât carbonul cât și un atom de hidrogen. În acest vas vom obține astfel deuteriu H2 în stare de GaNS, aflat în puterea plasmatică a fierului (pentru că elementul de pornire este fierul din care am produs GaNS-ul de CH3).

O a doua metodă de obținere a GaNS-ului de deuteriu este restructurarea GaNS-ului de CH2.

Pentru realizarea GaNS-ului de CH2 vom utiliza un reactor pentru producerea GaNS-ului de CH3, în care vom conecta o sursă de alimentare cu curent electric între cele două plăci metalice.Vom conecta placa din cupru nano-acoperit la borna (+) a sursei de curent și electrodul din tablă zincată la borna (-) a sursei. Curentul electric utilizat nu va depăși 1,5 V și 50 mA. GaNS-ul de CH2 obținut va avea o culoare specifică, neagră.

Prin eliminarea carbonului plasmatic din structura GaNS-ului de CH2 vom obține deuteriu.

Pentru aceasta vom utiliza un reactor de CO2 închis ermetic. În interiorul acestuia vom plasa în partea superioară un vas deschis cu GANS de CH2. Procedura utilizată este similară cu aceea pentru obținerea GaNS-ului de tritiu. GaNS-ul de CH2 va pierde carbonul din structura sa.

Cei doi atomi de hidrogen din structura GaNS-ului de CH2 formează o structură

stabilă de deuteriu, prin fuziunea dintre un electron și un proton

O a treia metodă de obținere a GaNS-ului de deuteriu, este similară procedurii de obținere a GaNS-ului de Tritiu, doar că de data aceasta, în reactorul de GaNS mare vom utiliza o placă de zinc și una de zinc nano-învelit, pentru obținerea GaNS-ului de oxid de zinc ZnO2. În vasul de sticlă din partea superioară a reactorului vom utiliza nu GaNS de CH3, ci pur și simplu apă distilată, H2O. Vom astupa ermetic reactorul de ZnO2.

După ce oxigenul din reactor și din aer se va epuiza, apa distilată va ceda reactorului de ZnO2 elementul oxigen din structura ei. Acest fenomen se datorează faptului că în câmpurile plasmatice din reactor, apa distilată se află în stare plasmatică și se va comporta întocmai ca un GaNS de H2O. Hidrogenul rămas va forma GaNS-ul de deuteriu, aspect care va fi evidențiat prin faptul că apa distilată va căpăta gradat culoarea neagră.

O aplicație foarte interesantă a acestei metode de reducție implică utilizarea acestui tip de reactor pentru reducția GaNS-ului de CO2. Ceea ce vom obține prin extragerea oxigenului din GaNS-ul de CO2 va fi GaNS de carbon C.

A patra metodă implică utilizare a trei reactoare dinamice, cu recipiente sferice umplute cu GaNS de tritiu H3. În interacțiunile plasmatice dintre cele trei reactoare, în unul din reactoare se va produce GaNS de hidrogen, în unul GaNS de deuteriu și în unul GaNS de tritiu.

Pentru recoltarea GaNS-ului de deuteriu, utilizați o seringă cu ac. Străpungeți capacul reactorului cu acul seringii, recoltați GaNS-ul de deuteriu. Luați o eprubetă astupată cu un capac. Străpungeți capacul eprubetei cu acul seringii și injectați GaNS-ul de deuteriu în această eprubetă. Sigilați apoi foarte bine capacul eprubetei.

Atenție! Acest GaNS se păstrează în vase închise ermetic. Contactul cu atmosfera poate compromite acest GaNS, deoarece el interacționează puternic cu orice câmp plasmatic din ambianță.

GaNS-ul de tritiu și GaNS-ul de deuteriu constituie cele mai puternice surse de energie în tehnologia plasmatică.

GaNS-ul de deuteriu realizat în puterea fierului poate fi restructurat cu ajutorul unor magneți suficient de puternici.

1.Dacă vom plasa o cantitate de GaNS de deuteriu între polul nord al unui magnet și polul sud al unui alt magnet, între cei doi magneți vom avea o circulație de câmpuri magnetice plasmatice. Acest proces va extrage din GaNS-ul de deuteriu câmpuri magnetice plasmatice din care o parte vor fi pierdute în mediu. În urma acestei extracții, deuteriul va pierde un atom de hidrogen. Vom obține un singur neutron.

2. Dacă vom plasa o anumită cantitate de GaNS de deuteriu între doi poli nord a doi magneți, acest proces va produce o concentrare de energie între cei doi magneți. Aceasta va alimenta deuteriul cu câmpuri magnetice plasmatice, astfel încât acesta va câștiga neutron și se va transforma în tritiu. Vom obține gradat GaNS de tritiu.

3. Dacă vom plasa o anumită cantitate de GaNS de deuteriu între doi poli sud a doi magneți, aceasta va genera un puternic proces de extragere de energie, în urma căruia deuteriul va pierde un atom de hidrogen. Vom obține un neutron.Vom constata dispariția lichidului din recipientul cu GaNS de deuteriu. Acest proces poate fi catalizat dacă în prealabil vom expune recipientul cu GaNS de deuteriu la un câmp magnetic rotativ, care poate fi realizat printr-un montaj foarte simplu. Astfel, putem utiliza un simplu ventilator de calculator. Pe palele acestui ventilator vom lipi mici magneți orientați cu polul sud către exterior. Pornim ventilatorul și expunem recipientul cu GaNS de deuteriu la câmpul magnetic din apropierea acestui ventilator.

Procese similare se vor petrece în cazul operării cu GaNS de hidrogen sau cu GaNS de tritiu plasat între doi magneți.

Astfel, o a cincea metodă de producere a GaNS-ului de deuteriu constă în restructurarea GaNS-ului de tritiu între cei doi poli sud a doi magneți, sau între polul sud și polul nord a doi magneți.

Realizarea GaNS-ului de hidrogen (H)

Pentru a obține GaNS de hidrogen, putem porni de la o anumită cantitate de GaNS de CH2, plasată într-un vas deschis. Vom introduce acest vas în interiorul unui reactor de GaNS de CH3, închis ermetic. Reactorul de CH3 va funcționa ca un magnet pentru carbonul și pentru un atom de hidrogen din structura GaNS-ului de CH2. Vom obține astfel GaNS de hidrogen. Acesta are o culoare albastră. Este necesar să ținem cont de faptul că în vasul din partea superioară a reactorului va rămâne o anumită cantitate de GaNS de CH2, în amestec cu GaNS-ul de hidrogen.

GaNS-ul de Hidrogen are un caracter predominant gravitațional.

Nu vom utiliza GaNS de hidrogen în aplicațiile medicale dacă nu cunoaștem foarte bine modalitatea de operare plasmatică asupra organismului.

Aceste trei GaNS-uri se stochează numai în recipiente din sticlă, pentru că altfel vor reveni gradat la structura materiei prime din care au fost obținute (GaNS de CH3).

Tocmai de aceea, ele trebuie păstrate în recipiente de sticlă ermetic închise. Foarte practice în acest sens sunt borcanele din sticlă, cu capac din sticlă cu garnitură din cauciuc.

Structura atomică a hidrogenului, deuteriului și tritiului

GaNS-ul de Neutron

Diferența dintre un atom de hidrogen și un atom de deuteriu, ca și diferența dintre un atom de deuteriu și un atom de tritiu constă într-un singur neutron. Aceasta face ca prin realizarea unor interacțiuni plasmatice între aceste trei GaNS-uri speciale, să putem obține câmpul plasmatic al unui neutron. Este necesar să ținem cont de faptul că plasma neutronului obținută prin interacțiunea dintre plasma de Deuteriu și plasma de Tritiu va avea alte caracteristici plasmatice decât cea obținută prin interacțiunea dintre plasma Deuteriului și cea a Hidrogenului.

Un exemplu de astfel de reactor de captare a neutronilor plasmatici constă în realizarea unui reactor dinamic rotativ format din trei recipiente sferice concentrice, antrenate în mișcare de rotație cu ajutorul unui motor. Este indicat ca aceste recipiente sferice să fie din sticlă. Încărcăm bila cea mai mare cu o anumită cantitate de GaNS de tritiu în apă distilată cu o anumită salinitate. În interiorul bilei introducem o altă bilă etanșă, cu diametrul mai mic. Încărcăm această bilă cu apă distilată sărată. În interiorul acestei bile introducem o a treia bilă, pe care o încărcăm cu GaNS de deuteriu, în apă distilată sărată. Plasma neutronilor va fi captată în apa sărată din sfera intermediară. Apa sărată este cel mai bun mediu pentru captarea neutronilor, pentru că are rolul de a „coborî” plasma către fizicalitate. Această captare se face sub o formă pur energetică.

Este însă necesar să ținem cont de faptul că neutronul este foarte instabil. În interacțiunea plasmatică cu alți neutroni, el se descompune cu ușurință într-un proton și un electron. Ei interacționează plasmatic în permanență, radiind astfel câmpuri plasmatice.

Neutronii formează astfel Deuteriu, Tritiu sau alte noi elemente. Menținerea plasmei neutronului sau ceea ce se obține prin descompunerea ei depinde de mediul plasmatic pe care îl creăm pentru aceste procese. Mediul plasmatic poate fi deci creat în mod specific pentru un anumit rezultat pe care îl urmărim. Iar unul dintre factorii esențiali creării acestui mediu este propria noastră intenție conștientă, energiile pe cale le angrenăm de la nivelul sufletului în acest proces.

Neutronul este plasma fundamentală inițială. Câmpul plasmatic al neutronului se află la baza tehnologiilor plasmatice pentru producerea oricărui tip de material, în funcție de condiția dată de mediul plasmatic și de intensitatea la care este creată plasma de neutron. GaNS-urile de hidrogen, deuteriu și de tritiu, care se află la baza producerii câmpului plasmatic al neutronului sunt suficiente pentru a produce orice element din Univers.

Toate aplicațiile științei plasmei pot fi realizate cu o mare ușurință doar prin înțelegerea și utilizarea adecvată a câmpului plasmatic al neutronului.

Acest articol se gaseste in publicatia stiintifica KF PLASMA TIMES din luna decembrie 2018 si poate fi descarcata direct de aici https://keshefoundation.org/education/news/kf-plasma-times/kf-plasma-times-december-2018

comentariile sunt inchise